Zone geografice - caracteristici principale: relief, clima, hidrologie
Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului.
Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa intre toate formele de relief, 30% reprezentand-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma de relief ocupa peste 70% din suprafata in judetele Botosani, Vaslui si Iasi.
O sectiune longitudinala asupra regiunii, se prezinta sub forma unei pante care coboara dinspre Vest spre Est, cu numeroase variatii.
La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000 m in Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime spre Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei).
Subcarpatii, cu inaltimi cuprinse intre 7-800m, inconjoara muntii ca un brau strans.
In continuare, jumatatea estica este impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, in partea nordica si Podisul Barladului, in partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltime medie de 500 metri si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca un lant de unde pietrificate).
Clima
Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si cele de deal si de campie.
In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare.
In zona subcarpatica de dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau precum si intreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci si de cele mai multe ori fara zapada.
Temperatura medie anuala a aerului este de 2 ºC in zona de munte si de 9 ºC in zona subcarpatica de dealuri si campie.
Reteaua hidrografica
Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare. Pe raul Bistrita s-a amenajat inca din anii '70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retentie de 1.130 mil.mc.
