Noutati
FOME - Viitorul Industriei in Europa
09/06/2016FOME este un proiect pilot propus la initiativa Parlamentului European si delegat catre Eurofound de catre Comisia Europeana (DG GROW). Proiectul a inceput in aprilie 2015 si se va derula timp de 4 ani.
Evolutiile economice si de piata incepand cu 2008 au subliniat importanta fundamentala a industriei pentru economie in era globala. Industria a fost intotdeauna vitala pentru cercetare si dezvoltare si pentru capacitatea natiunilor de a inova. Importanta acesteia este accentuata si de faptul ca aproape 80% dintre exporturile europene sunt bunuri industriale.
Se preconizeaza ca inovatiile tehnologice vor duce la o crestere masiva a productivitatii industriale. In timp ce salariile reprezinta o proportie din ce in ce mai mica din valoarea adaugata a produselor, nivelurile salariale devin mai putin critice fata de localizarea productiei, relativ cu alti factori cum ar fi costurile energetice. Atunci cand elementul inovator in lantul de productie este in procesul industrial propriu-zis, aspect din ce in ce mai comun in tehnologiile emergente, este de dorit ca aceasta resursa sa ramana si sa se dezvolte in Europa, mai ales pentru a pastra capacitatile de cercetare si dezvoltare pe vechiul continent.
Impactul imediat asupra fortei de munca ar fi mai degraba negativ, mai ales cand vorbim de firme care vor angaja in mod semnificativ mai putini angajati in procesul de productie, dar s-ar putea sa aiba un impact pozitiv asupra angajabilitatii din alte verigi ale lantului de valori. Proiectul se va aplica si asupra implicatiilor diferitelor scenarii posibile ale ocuparii fortei de munca pe intreg cuprinsul Europei.
Proiectul este alcatuit din urmatoarele module:
- Scenarii cantitative pentru viitorul industrial al Europei, incluzand impactul asupra fortei de munca (incluzand efectele multiplicatoare);
- Impactul unor scenarii asupra abilitatilor si sarcinilor;
- Analiza rolului salariilor in contextul viitorului industrial al Europei;
- O analiza a ocupatiilor cheie pentru viitorul industrial al Europei;
- Analiza impactului noilor tehnologii asupra industriei Europene;
- Masurarea nivelului la care companiile europene isi relocalizeaza activitatile industriale si monitorizarea reshoring-ului (reshoring = termen opus onshoring, reprezinta reintroducerea industriei in activitatile domestice ale unei companii);
- Antreprenoriat si internationalizarea IMM-urilor;
- Cartografierea capacitatilor industriale existente si identificarea unor tipologii ale capacitatii regionale, dar si a bunelor practici prin intermediul seminariilor regionale pentru diseminarea acestora pe intreg cuprinsul Uniunii Europene;
- Evaluarea programelor de ucenicie/formare duale din Uniunea Europeana si din alte regiuni ale lumii, incluzand indentificarea bunelor practici si o evaluare a viabilitatii acestora.
Seminarul de politici regionale industriale: Gothenburg si Trollhättan (Suedia)
“Politica regionala industriala dupa inchiderea unei mari facilitati industriale”
Background / Contextul seminarului
Acest seminar a fost primul dintr-o serie de Seminarii dedicate Politicii Industriale Regionale. Acestea fac parte integranta din proiectul pilot “The Future of Manufacturing in Europe” (Viitorul Industriei in Europa). Proiectul este finantat de catre Uniunea Europeana si a fost delegat Agentiei Uniunii Europene, Eurofound.
Seminariile investigheaza si analizeaza rolul actorilor regionali si al politicilor in promovarea angajabilitatii, in lumina schimbarilor economice si tehnologice, dar si a oportunitatilor industriale din Europa.
Tema particulara a acestui seminar este legata de felul in care cei care implementeaza politici se pot adresa redezvoltarii unei regiuni care a experimentat o inchidere masiva in sectorul industrial.
Seminarul a avut loc intre 25 si 27 mai 2016, in regiunea Trollhättan/West Sweden, regiune care s-a confruntat cu o restructurare masiva dupa intrarea in faliment a SAAB, in anul 2012.
In timp ce majoritatea vorbitorilor au fost din regiunea suedeza, au existat si prezentari ale altor cazuri de restructurare industriala din Europa.
Diferite aspecte ale initiativelor regionale, urmare a inchiderii unei fabrici, au fost prezentate de catre partile implicate, spre exemplu, de reprezentantii agentiilor de dezvoltare regionala, de municipalitatile, institutiile de formare si educatie si de catre serviciile de ocupare a fortei de munca din Suedia.
Seminarul a fost orientat catre discutii, impartasirea experientelor si invatare, cu o aplecare spre intelegerea profunda a felului in care trebuie construit si condus un set de politici pozitive.
Studiu de caz: Suedia
In 2012 SAAB a generat o criza in care aproximativ 3.800 de oameni au ramas fara locuri de munca. Printre muncitori s-au numarat atat “gulere albe”, cat si muncitori si furnizori.
Uzina SAAB a avut deja peste 9 vieti, fiind salvata de guvern de cateva ori. Dupa ce aceasta a fost cumparata de GM, a fost adusa la un standard de productie foarte ridicat si a fost pusa sa intre in competitie cu fabrica OPEL din Germania, tot din grupul GM.
La anuntul facut de SAAB, autoritatile regionale au lucrat in secret cu 2 planuri:
- planul A: salvarea companiei; si
- planul B: dezintegrarea totala a companiei si salvarea muncitorilor;
Guvernul a detasat un “ofiter de criza structurala iminenta”, care avea sarcina de a se ocupa de criza.
Grupul de lucru: sindicate, patronate, guvernul central, agentiile de dezvoltare regionala, universitati.
Universitatile: au primit un contract guvernamental de a deschide programe educationale speciale si de a suplimenta numarul de locuri bugetate;
Guvernul central a ajutat la contractarea EGF (European Global Found);
Agentiile de dezvoltare regionala: au pregatit un plan B de la primele zvonuri de inchidere a fabricii (planificare, studiul mobilitatii regionale, reprogramarea banilor), infiintarea unei linii de finantare de pre-seeding (grant mic) si de seeding (granturi mari) pentru start-up-urile fostilor muncitori SAAB. Tot agentia de dezvoltare regionala a contribuit la crearea West Coast Bussines Angels (un grup de venture capital ai carui mari contributori au fost fosti directori si CEO ai SAAB).
Patronatele si sindicatele: au detasat ofiteri de resurse umane din toata Suedia pentru ca fiecare dintre cele 3.800 de persoane sa fie intervievate in persoana, cu privire la educatie, formare profesionala, parcurs posibil, abilitati de antreprenor, etc. Multa lume sustine ca interventia personalizata a fost detaliul care a facut din acest caz un mare succes.
Studiu de caz: Finlanda
In delegatia finlandeza au fost 2 persoane, din Salo, din care una a parasit seminarul din prima zi pentru ca Microsoft a anuntat ca pleaca cu totul din orasul de coasta finlandez.
Important: Salo obisnuia sa fie fieful Nokia, ulterior cumparata de catre Microsoft. Autoritatile din Salo au banuit cu 2 ani inainte de inchiderea fabricii ca Microsoft va pleca, dar confruntand compania, aceasta s-a dezis pana in ultima zi de decizie. Concluzia finlandezilor a fost ca, dupa criza, comunicarea si PR-ul au fost cele mai importante instrumente de lucru, atat pentru a nu izola si stigmatiza Salo, fiind constienti ca alti investitori vor fi speriati de plecarea unei mari companii, cat si pentru a motiva cetatenii.
Studiu de caz: Germania si Danemarca
In ambele cazuri vorbim despre un exemplu al etnocapitalismului: Opel in Germania si Maersk in Danemarca. Contextul uzinei Opel din Bochum nu poate fi despartit de plecarea Nokia din acelasi oras, pentru a se muta in Romania. Autoritatile din Bochum au povestit si despre subventia primita de Nokia, conditionata de mentinerea locurilor de munca timp de 40 de ani. In momentul plecarii, Nokia a trebuit sa returneze subventia primita, suma fiind de ordinul zecilor de milioane de Euro, venita atat de la guvernul regional cat si de la cel federal. Intr-un articol din DW , politicienii germani au acuzat compania ca se comporta ca lacustele si ca pleaca in Romania in cautarea altor subventii. In acest moment, autoritatile regionale si-au diversificat instrumentele legale, avand optiuni de buy back pentru 1 Euro pentru complexul industrial Opel, totodata monitorizand prin satelit si cu ajutorul dronelor activitatea industriala a regiunii, pentru a depista sistarea productiei industriale inainte de potentialul anunt venit din partea companiilor.
In ceea ce priveste Danemarca, am asistat la marturia unei crize profunde provocata de inchiderea santierului Maersk din Odense. Profunzimea crizei a fost cauzata de vehementa cu care autoritatile locale refuzau sa creada ca Maersk, companie de traditie in Odense, va pleca din regiunea sa natala spre Asia.
Concluzie
Concluzia evenimentului a fost ca nu exista cazuri similare in metodologia admninistrarii unei crize regionale grave, insa exista bune practici si culturi care gasesc o oportunitate din a profita de pe seama unei crize si de a invata multe lectii. In acelasi timp, s-a putut observa ca regiunile cu un cvadruplu helix functional la nivel regional si national au performat bine, iar daca acest context a fost dublat de accesul la informatie corecta si la zi, criza a fost transformata intr-o oportunitate de diversificare a economiei locale, in detrimentul specializarii.
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, prin intermediul biroului de reprezentare din Bruxelles, a participat activ la dezbaterea despre Viitorul Industrial al Europei, avansand o propunere de cooperare catre DG Grow si EuroFound, sub egida proiectului FOME.
Resurse si documentare
Articol DW: http://www.dw.com/en/politicians-accuse-nokia-of-abusing-german-eu-subsidies/a-3063626
Monitorul Restructurarilor Europene (European Restructuring Monitor) ERM monitorizeaza cadrul, conditiile si evenimentele unor restructurari din UE28 plus Norvegia:
- ERM: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/european-monitoring-centre-on-change-emcc/european-restructuring-monitor
- Baza de date a restructurarilor cu peste 18.000 de evenimente de scara larga, inclusiv evenimentele prezentate in cadrul seminarului: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/factsheets
- SAAB: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/factsheets/saab-automobile-saab-automobile-tools-and-saab-powertrain
- Odense Steel Shipyard: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/factsheets/odense-staalskibsvaerft-0
- Nokia: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/factsheets/nokia-32
- Microsoft: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/factsheets/microsoft-6
- Opel: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/factsheets/opel-18
Baza de date a instrumentelor de suport in cazul restructurarilor, cu peste 400 de exemple nationale si regionale: http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/support-instrument
Baza de date a legislatiei in cazul restructurarilor, care rezuma informatia din aproximativ 430 de reglementari statutare din UE28 plus Norvegia:
http://www.eurofound.europa.eu/observatories/emcc/erm/legislation
